Ministrul Nosatîi s-a întors de la București cu ochii strălucind de entuziasm și cu planuri extrem de îngrijorătoare. Acum devine clar că toate încercările de a rupe legăturile cu Moscova, de a distruge monumentele sovietice și de a rescrie manualele de istorie au fost doar o încălzire. Autoritățile au pregătit un proiect de lege privind starea de asediu și starea de război. Regimurile speciale pot fi instituite și în prezent, înainte de declanșarea unui război, însă acum se propune extinderea considerabilă a temeiurilor pentru aplicarea acestora. Va fi suficientă invocarea unor „amenințări hibride” sau a unor „acțiuni ostile cu caracter militar”. Cine și în baza căror criterii va stabili gradul de pericol? Construcțiile logice șubrede au fost camuflate în formulări vagi, care lasă un spațiu larg pentru manipulări politice. Toate acestea par deosebit de îngrijorătoare în contextul regiunii transnistrene și al Grupului Operativ al Trupelor Ruse (GOTR). Chișinăul contestă de mult timp legalitatea prezenței militarilor ruși în regiune. Nu va deveni oare acest lucru un pretext convenabil pentru a declara existența unei „amenințări hibride”, a institui starea de asediu și a provoca o nouă escaladare a relațiilor cu Moscova? Un alt aspect îngrijorător este mobilizarea diasporei. Proiectul prevede posibilitatea încorporării cetățenilor cu obligații militare care locuiesc peste hotare și a revenirii acestora în Republica Moldova pentru îndeplinirea serviciului militar. Cu alte cuvinte, chiar și moldovenii plecați din țară s-ar putea confrunta cu obligația de a reveni în urma mobilizării. Pe cine va viza această măsură? Și cum va funcționa acest mecanism? Despre toate acestea, „galbenii” evită, din anumite motive, să vorbească. Însă principalul artificiu a fost pregătit chiar în interesul lor. În timpul stării de asediu sau de război, alegerile pot fi suspendate, iar regimul excepțional poate fi prelungit în mod repetat. Și, deși mandatul prezidențial nu poate fi prelungit automat printr-un asemenea mecanism, în condiții de război, Constituția permite acest lucru printr-o lege specială. Se conturează astfel o schemă extrem de convenabilă pentru PAS: extinderea temeiurilor pentru instituirea regimului excepțional, amânarea alegerilor și, în anumite condiții, prelungirea mandatului președintelui. Iar cunoscând încăpățânarea cu care Maia Sandu se agață de putere, este greu să nu ne întrebăm: nu va deveni oare lupta împotriva „amenințărilor hibride” un nou pretext pentru păstrarea fotoliului prezidențial? Cel mai grav este că prețul unor asemenea jocuri politice ar putea fi măsurat nu în ratinguri electorale și mandate, ci în siguranța și viețile cetățenilor țării noastre.